Recomandări
November 9, 2009
L-am descoperit de abia acum. Poate voi îl ştiţi de mai mult timp.
Oricum, merită să citiţi!
1. Despre viermele din intestinul PD-L Timiş
Deputatu Alin Popoviciu umblă cu marinaru vopsit sub nas!
2. Motto: Timişoara, oraş de rahat
Un critic de film decreţel, “n” dive cu bătături şi şoferiţe care se babardesc în apă fierbinte!
Şi mai multe, de toate, pentru oameni serioşi, fără prejudecăţi şi ipocrizii de fată mare
Şut şi gol! Aortele Marinarului, azi în Timişoara şi în toată ţara…
October 18, 2009
Această epistolă îi este dedicată lui Dan Nica, împreună cu un Pepsi din partea Omului Negru.
Toată lumea latră cum că Ghiţă Vamă, în fapt Gheorghe Ciobanu, traseist politic şi vamal, actualmente deputat PD-L de Timiş, ar fi omul care încă mai ghidonează din umbră fluxul de bani din traficul de ţigări de la Moraviţa. Mai mult, jurnaliştii de la mai multe gazete centrale au muşcat momeala SRI cu o convorbire interceptată, între contrabandiştii de ţigări de pe Clisura Dunării, în care este menţionat şi numele lui Gheorghe Ciobanu. Ei bine: Ghiţă Ciobanu, împreună cu Omer, “regele contrabandei de pe Clisură” şi primar PD-L de Pojejena, cu Sorin Frunzăverde, Cappo din Caraş Cappi , preşedinte al CJ Caraş Severin din partea PD-l, fac toţi parte dintr-o reţea care alimentează cu bani negri proveniţi din contrabanda cu ţigări atât Partidul Democrat Liberal, cât şi campanii private cum ar fi cea a Marinarului sau cea a fiicei sale mai mici, care a trebuit să ocupe un loc în Parlamentul European. Cu mafia asta a ţigărilor s-au scris atâtea chestiuni contradictorii, din surse extrem de toxice, tocmai pentru a arunca o perdea cât mai groasă de fum peste o afacere simplă şi eficientă. Semnale, după cum spune şi Contrabandistu\’ există şi dinspre Zona Liberă Constanţa şi Terminalul Agigea, cu amendamentul că acolo, băieţii fumători ai Marinarului nu pot mişca prea multe fără ştirea unui fost ziarist pasionat de politică, un băiat deştept şi mitocan pe care n-ai cum să nu-l iubeşti, pe numele său Radu Mazăre.
Dar resursele PD-L din care se storc bani negri sunt mult mai diverse. La Timişoara, de exemplu, un păpuşar de excepţie în euro şi dolari este marele rector, director de spital, eminent autor de carte ştiinţifică şi reciclator de materiale medicale de unică folosinţă, profesor universitar doctor Ştefan Iosif Drăgulescu, om cu adânci şi bine înfipte stenturi în aripa post-revoluţionară a SRI Timiş, plus priteniile cu vechi ofiţeri de Securitate. Lucrare chirugicală fină, nici un ziarist nu a reuşit deocamdată să dovedească felul în care sutele de mii de euro încasate de Drăgulescu ajuns în puşculiţa PDL. Un lucru este însă probat: Drăgulescu nu are şef pe linie de partid în Timiş pentru simplu fapt că el cotizează direct la Bucureşti. Pe linie politică şi a plimbării servitelor cu bani se foloseşte încă de un alt mare om al medicinei timişorene, veşnic pe lista de aşteptare pentru portofoliul de ministru al sănătăţii, Virgil Găluşcanu, alias consilierul prezidenţial Virgil Păunescu. Tot aici, mai cotizează cuminţi cei din aripa marginalizată “Ostaficiuc”, certaţi de Marinar că dau prea puţin spre Capitală şi bagă prea mult la portofelul propriu, în conexiune directă cu o reţea de oameni de afaceri de religie musulmană, reţea al cărei şeic este Doctorul cu Porşu Roşu. Ce a declarat oare EBa atunci când şi-a deschis cabinetul de europarlamentar fix la Timişoara, pe 2 octombrie 2009?
Ea a susţinut că, în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, a avut o colaborare “extraordinar de bună” cu organizaţia de tineret a PDL Timiş.
“Am o colaborare extrordinar de bună cu organizaţia de tineret de aici şi cu organizaţia de seniori. Domnul Ostaficiuc (Constantin Ostaficiuc, preşedintele PDL Timiş ) m-a susţinut întotdeauna în campania mea. În campania pentru alegerile europarlamentare cei din organizaţia de tineret m-au ajutat, o parte din ei. Şi am simţit nevoia pentru că ei au depus acest efort în timpul campaniei să le răsplătesc cumva încrederea cu care m-au creditat”, a afirmat Elena Băsescu. Ea a uitat însă să îi mulţumească şi celui care îl ţine pe Costi pe linia de plutire, adică Domnului Doctor AJT, proprietar de stradă în inima Timişoarei, strada Alba Iulia.
În fine, mai există şi aripa Borza, adică a pedeliştilor timişeni exilaţi pe Dâmboviţa, care se descurcă bine în meandrele imobiliare din zonele periurbane ale Bucureştiului. Aceştia sunt direct conectaţi la ceea ce se numeşte “Păpuşa Arădeanca”, adică fabrica de bani din terenuri din judeţul Arad, unde duetul Falcă-Seculici, aflaţi într-un război de faţadă pentru fraieri, cotizează înzecit faţă de timişoreni direct în Dana 1 din Portul Cotroceni, în containerul pe care stă scris “TRAIAN”.

Întotdeauna la dreapta Marinarului: Costi de Bruxelles şi Dolărescu Heartbreaker.
În Bihor, lucrurile sunt sub control, atâta timp cât bullog-ul Blaga are grijă de relaţia economică neimpozabilă cu vecinii din Ungaria, al fel cum face Frunzăverde pe relaţia cu Serbia, de treci Dunărea-de-aramă.
La Iaşi, lucrurile stau la fel de bine.PDL-iştii Marius Spânu şi Petrică Movilă au admis, culmea e că pentru ziarul lui Fenechiu, că pe numele lor figurează drept donaţii sume ce depăşesc veniturile lor legale. Ca să scape din încurcătură, cei doi deputaţi PDL au declarat că de fapt banii trecuţi ca donaţii ale lor aparţin altor persoane fizice şi juridice, o altă ilegalitate. Aflat şi el în culpă, cu donaţii mai mari decât veniturile legale anterior declarate chiar de el, şeful PDL Iaşi, Dan Cârlan se suceşte şi zice acum că a câştigat mai mult decât declara pe 23 octombrie . „Toate veniturile acumulate sunt acoperitoare pentru suma declarată ca şi cheltuială de campanie. Am avut sumele disponibile în conturi, indemnizaţia de parlamentar, veniturile din valorificarea activelor imobiliare care au ajuns la 4.500 de euro pe lună. Nu ştiu exact toate veniturile, pentru că aştept fişele fiscale de la Fisc pentru a completa declaraţia de avere pe 2008, ce va fi publicată până pe 15 mai”, a declarat Dan Cârlan. Trezorierul PNL, a explicat că este ilegal ca cineva să declare în nume propriu cotizaţii şi donaţii făcute de o altă persoană. „Conform legii, în termen de cinci zile de la actul donaţiei, toate sumele strânse pentru campania electorală, trebuie declarate, la Autoritatea Electorală Permanentă. Pe spatele declaraţiei trebuie să se regăsească tabelul nominal cu suma şi data donaţiei. Sumele trebuie declarate astfel înainte de a fi cheltuite”, a explicat Paul Kmen . Sume suspect de mari au donat oficial şi alţi PDL-işti ieşeni fără venituri consistente. Cine şi cât a donat bani la PD-L Iaşi în 2008, un important an pentru partidele politice deoarece au avut loc atât alegeri locale, cât şi generale. Cele mai inedite aspecte constatate sunt sumele plătite de Dan Cârlan, şeful organizaţiei – peste 220.000 RON, cu mult peste veniturile din declaraţia de avere, precum şi faptul că pe listă apare şi tatăl deputatului Petru Movilă! Coincidenţă sau nu, o sumă consistentă – 30.000 RON a cotizat şi o firmă – Ted Construct care a prins mai multe contracte cu Universitatea “Al. I. Cuza” pe vremea când aceasta era condusă de pedelistul Dumitru Oprea.
Iată lista (sumele sunt exprimate în RON):
Mihaela Popa 55.227
Ionel Agrigoroaiei 10.013
Valerică Andronache 47.835
Cristian Angheluţă 10.513
Constantin Axinia 12.000
Laura Balanovici 6.974
Gheorghe Baltag 7.013
Ionel Bondoc 9.013
Mihai Bîzdîga (Golăeşti) 8.005
Neculai Botezatu (Răducăneni) 6.500
Gheorghe Burdea (Vlădeni) 5.005
Maria Cabalău 5.513
Neculai Călugăru 6.000
Dan Cârlan 221.248
Gheorghe Creţu (candidat deputat Hârlău) 58.045
Costel Radu Dimitriu (om de afaceri) 15.013
Lucian Flaişer 61.700
Gabriel Grigore 40.225
Ion Haraga 30.013
Pavel Hodea 8.013
Ioan Ioniţă (Paşcani) 6.000
Constantin Leonte (decan Agronomie) 5.013
Aurora Matei 14.513
Constantin Raţă (Holboca) 7.513
Leonard Rusu 68.213
Gheorghe Sârghe (om de afaceri) 5.019
Constantin Şerban 64.863
Iulian Şerban 53.200
Otonel Slabu (Popricani) 6.000
Ionel Moraru (Ruginoasa) 5.505
Benone Moruzi (Aroneanu) 6.000
Dan Constantin Neagu 23.318
Narciza Nedelcu 87.213
Radu Florin Negrescu 5.013
Dan Niţă (Miroslava) 6.005
Dumitru Oprea 118.846
Marius Spânu 79.337
Lucian Suficeanu 5.013
Gabriel Surdu 15.000
Iulian Tărăboanţă 18.013
Cătălin Toma 17.972
Dragomir Tomaşeschi 45.870
Petrache Movilă (tatăl deputatului PDL) 15.000
Neculai Munteanu 6.650
Liviu Bulgaru 34.538
Petru Movilă 36.942
Daniel Oajdea 72.000
Eugen Cârlan (fratele şefului PDL Iaşi) 150.000
Sorin Ionescu 35.000
Nicuşor Păduraru 54.074
Dorin Guzganu (om de afaceri) 5.500
Ciprian Paraschiv 7.800
Valentin Papuc (Ţibăneşti) 25.600
Vasile Roman 17.500
Cosmin Toblocea 4.582
Terramold Construct (Gabriel Surdu) 10.000
NGM Leonard (Leonard Rusu) 10.000
Euromarket Water SRL 7.000
Ted Construct 30.000
O ultimă remarcă, pentru moment, ar fi că la Galaţi interlopii au ajuns să se plângă, dar nu au cui, de faptul că sunt obligaţi să cotizeze pentru Partidul Portocaliu. La ultimile alegeri prezidentiale, unul dintre salvatorii lui Traian Basescu a fost subalternul lui: Mircea Toader. Liderul PD Galati a negociat cu Andrei Lisinschi, un “prosper om de afaceri” recidivist, turnator la militie si securitate ridicat din lumea interlopa si ajuns “prosper” sub democratia bolsevica originala. Lisinschi a platit cheltuielile garniturilor de tren si combustililul pentru deplasarea a catorva sute de galateni la Constanta pentru a striga URAAAAA Basescu. Ca urmare acest Lisinschi a obtinut candidatura PD la postul de primar. Maricel Ivan , un alt interlop galatean, finul lui Lisinschi a fost asasinat in urma unor dispute financiare inaintea turului doi la primaria Galati. Toate aceste informatii raman inca in dosarele Politiei galatene si pastrate datorita inlocuirii ministrului Dan Nica cu seful de campanie al lui Basescu , PDListul Vasile Blaga.
Un alt senator galatean din PDL Marius Necula cel ce l-a platit pe Gheorghe Flutur cu bani negri pentru a cumpara postul de “Presedinte PLD Galati” ca apoi sa ajunga sa imparta PDL Galati in doua cu banii obtinuti ilrgal si ale carui dosare sunt in evidenta Politiei de ani de zile , nu au ajuns in instanta tot datorita activitatilor ilegale si a legaturilor de rubedenie cu SRI.
Dragi români din România şi Ungaria, oameni de bine, lucrători pentru apărarea patriei (şi vă rog insistent să îl lăsaţi în pace pe Radu Tinu, că e de-al vostru din oraş şi nu are nimic cu blogul meu indiferent ce crede şchiopul de Imbarbu), ne-au sesizat din nou despre activităţile subversive, acoperite ca “activităţi culturale” ale lui Dinu Imbarbu în Gyula, Ungaria şi în Banatul Sârbesc. Măi băieţi din Timişoara, eu am dat peste nişte acte care s-ar putea să va intereseze. Nenea ăsta de la voi face nişte chestii dubioase pe acolo, prin Ungaria şi Serbia, care nu plac nici autorităţilor române şi nici celor vecine. Să mai zic că din hârtii reiese că nenea ăsta, jumate de om călare pe jumătate de iepure şchiop, cam a spălat banii CJ Timiş şi din alte fonduri de stat şi private, la acţiunile astea şi nimeni nu i-a cerut socoteala şi decontul. Păi nenea ăla, Ostaficiuc ar trebui să îl cam tragă de urechi şi să vedem nişte rapoarte de audit plus rapoartele fiscale ale CJ Timiş vizavi de nenea ăsta Imbarbu care nimeni nu ştie ce funcţie mai ocupă pe la voi pe acolo.
AAAAAAAAA!
Ţin să îi felicit pe Vulturii Cruciaţi şi pe Haiducii cu Gulere Albe de pe Mafia dinTimişoara cât şi pe independentul Benny Marta (acuma l-am descoperit) pentru că arătaţi cine e limbricul ăsta. Vă mai trimit eu ceva faze celebre cu el şi din Bucureşti, dinainte de 1989. Pişu’ lumii!
L-am găsit într-o hazna prin 2005. Ia fiţi atenţi ce titulatură beşinoasă avea pe vremea aia. Să moară Veta!
Inspector de specialitate la Biroul de Cultură. Ce kkt!

Kokonar pe banii noştri! Şi ca el e plină ţara!
Gunoiul istoriei recente – securist de bună voie
April 26, 2009
E greu de crezut, dar exista la Timişoara un om care îşi dorea cel mai mult şi mai mult să lucreze la Securitate. Şi pentru că ofiţerii de informaţii sunt oameni cerebrali, indiferent de regimul sub care trebuie să lucreze, l-au flituit şi l-au refuzat politicos cu multe şpiţuri în fund. Insistenţa sa nu a putut fi oprită decât de venirea Revoluţiei şi de desfinţarea oficială a Securităţii Statului. Bietul aspirant suferă şi acum, lucru ce se vede limpede după sechelele cu care a rămas, cu care intoxică zilnic internetul prin Vip in Banat. Un angajat al Consiliului Judeţean Timiş care stoarce de bănuţi oameni de afaceri şi de bine cu o revistă electronică de şantaj şi calomnie. Doamnelor şi domnilor, al treilea episod cu Dinu Imbarbu, “Pata” Timişoarei.

Înger sau demon...? Rahat, nu mi-a ieşit nici, nici. Impotenţa mă termină.
A trecut weekendul. M-am văzut cu vechi colegi şi prieteni, în Pădurea Băneasa. Un şpriţ rece, mititei, berică, aşa ca în vremurile bune. Glume, amintiri şi dintr-o dată…un norişor negru, care ne-a făcut pe toţi să ne cufurim pe noi de râs. Vine vorba despre Dinu Imbarbu, actual angajat al Consiliului Judeţean Timiş. Într-o clipă ciripitul păsărelelor a îngheţat iar Pădurea Băneasa semăna brusc cu Pădurea Spânzuraţilor. “Băi, ţineţi minte cât de slugarnic era profesoraşul ăla de istorie de la Timişoara?”, începe Moise discuţia.
E greu de crezut dar, pe vremea lui Ceauşescu, când toţi fugeau de partid şi de Securitate, exista o juma’ de om, Dinu Imbarbu de la Timişoara, care pupa tresele ofiţerilor de securitate şi se ţinea scai de pantalonii acestora, doar doar îl băga şi pe el cineva în seamă.
Episod fotbalistic, în 1986. Steaua câştigă Cupa Campionilor iar timişorenii, de bucurie, cu mic cu mare pe stradă. Cu ei, miliţia şi lucrătorii de la Securitate. Şi, umăr la umăr cu aceştia, cine credeţi că le încurca misiunea? Dinu, ca o muscă, bâzâia pe lângă ofiţeri şi le împuia capul despre cine e unul sau altul din mulţime şi ce ştie el despre fiecare.
La şcoala unde preda istoria, Imbarbu se ocupa temeinic şi de “învăţământul politic”, lucru de care îşi amintesc foşti profesori colegi, dar şi foşti elevi. Preda Dinu din toţi rărunchii despre dragostea de neam şi ţară. Asta la şcoală. După care mergea acasă şi începea să viseze cu degetul pe hartă, la ţări străine şi plaje însorite. De nervi că nu avea bani de excursii, trăgea 3-4 ştample de tărie şi o lua razna cu maşina verde prin oraş, crezându-se , în delirul lui bahic, prin Roma ori Paris. Avea o rudă apropiată, de sex feminin, care se iubea cu un cetăţean grec. Pe ăştia îi “turna” la greu, dar ce mai contează. A îmbrobodit şi femeia şi grecul care i-au băgat în cont 100 de dolari americani şi aşa a reuşit Dinu să vadă Grecia. Odată ce a prins gustul Occidentului, era în stare să îşi vândă şi maşina şi femeia, numai să mai prindă o excursie “afară”. Tot pupând mâini şi făcând osanale la ofiţerii din Timiş, a primit dezlegare să bage o vizită rapidă până în Ungaria. Cu gândul la afaceri, Dinu a luat un şezlong, l-a montat rapid pe portbagajul maşinuţei lui verzi de atunci şi …direcţia frontieră. Vreţi să ştiţi la ce îi trebuia şezlongul? Nu la relaxare, ci să îl vândă la fraţii unguri să facă şi el un leu, ca tot omul. Tabloul era incredibil: Dinu excitat ca un armăsar că pleacă la unguri, maşina precum o cocie ţigănească cu şezlongul pe ea…ce mai, BD la munte şi la mare, în variantă reală.
Aici intervine incredibilul. Ce nu face neomul pentru un os mai gros de ros. Nimeni de la Secu’ nu îi cerea lui Dinu să colaboreze. El, insistent, dădea ocoale ofiţerilor din Timişoara, pe care îi servea cum ştia el mai bine. La plecarea în Ungaria , de exemplu, s-a dus la sediul Securităţii pentru a primi aprobarea să iasă din ţară. Totul OK. Incredibil, dar adevărat, marele profesor a cerut sarcini pe care să le ducă la îndeplinire în excursia sa. Ofiţerii sătui de el, nu aveau nici un fel de sarcină de dat, mai ales pentru un papagal incompetent, cu IQ-ul atrofiat şi cu şezlongul de contrabandă cocoţat pe maşină. James Bond şi gata!
Despre cât de serviabil era Dinu am mai râs vreo oră, după ce ne-am amintit cum a apărut el neinvitat, prin 1988, după vizita lui Ceauşescu, la un picnic la iarbă verde, tocmai la Armeniş. Stăteam ca oamenii la soare, jucam table şi pescuiam, când, în sunet de rablă, apare servitorul Dinu cu o sticlă de whiskey în mână fluturând-o pe geam. Ce mai, era putzfrau, ne făcea orice serviciu, pe care culmea, nu îl cerea nimeni.Dorinţa de a lucra la Securitate i-o înţelegem, că doar socrul său a fost ofiţer la “Filaj”, dar să nu confundăm socrul cu ginerele şi nici capra cu varza.
În toamna lui 1989, Imbarbu îşi pregătea debutul literar. Semidoct cum îl ştiţi, avea nişte emoţii de i se făcuse maro turul pantalonilor. Aşa a venit atunci, înainte de a-şi prezenta oficial creaţia, în camera numărul 3 de la sediul Securităţii din Timişoara, cu prima sa lucrare, să îşi dea şi ofiţerii cu părerea despre talentul literar la profesorului-sifon. Titlul primei lucrări a Imbarbului îl caracterizează precum amprenta ADN-ului…se numea “PATA”. Lucrarea era scrisă în stilul dulce al claselor primare şi nu ar fi primit nici măcar calificativul “corijent” din partea unor elevi de gimnaziu. Ar trebui să o posteze în revista sa Vip in Banat să râdă miile de cititori pe zi, cu care se laudă.
Culmea servilismului a atins-o Dinu în decembrie 1989, când, din apartamentul său de bloc, suna la Securitate din jumătate în jumătate de oră să povestească ce fac oamenii adunaţi în Piaţa Dacia, până când s-a plictisit telefonistul de Trompet şi cum suna, cum îi închidea, căci altele erau priorităţile în zilele alea fierbinţi, nu sifoanele expirate pe care le emana Dinu.
Va urma…când mă voi mai întoarce spre Timişoara, la specimenele care trăiesc pe meleaguri bănăţene.
Aici au fost banii Dumneavoastră….
April 22, 2009

Iată un top, încă neterminat, întocmit de cei de la UrbanNews, privind campionii fraudelor din România. Partea mişto e că puteţi adăuga firme care v-au ţepuit şi puteţi spune şi suma. Informaţiile se verifică înainte de publicare, deci cacialmalele nu ţin. La desert, mai daţi şi câte un ochi pe ANTIŢEPARI.RO http://www.antitepari.ro/
Apropo de ţepe, în construcţii se dau cele mai multe. Pe şmecheraşii de beton, din păcate pe prea puţini dintre ei, îi găsiţi pe: http://tepari-utilaje.blogspot.com/
Cât priveşte topul fraudeloral celor de la UrbanNews , iniţiativa face ceva lumină prin mai toate colţurile ţării. Lista e deschisă….
O găsiţi aici: http://www.urbannews.ro/clasament_fraude/
| Pozitie | Nume | Valoare frauda | ||
|---|---|---|---|---|
| 1. | FNI – Sov invest – sorin ovidiu vantu | 600 milioane EURO | ||
| 2. | ANFEDO COMPANY ARAD | 153 mii RON | ||
| 3. | Transmerican 2000 srl Calarasi | 800 mii RON | ||
| 4. | RODIPET | 500 miliarde RON | ||
| 5. | Codrina Lupu Srl | 1.400 miliarde ROL | ||
| 6. | Symmetria SRL Timisoara | 5 milioane RON | ||
| 7. | GEANY IMPEX S.R.L. | 1.200.000 milioane RON | ||
| 8. | DUDU FLORI ALBA IULIA | 5 mii RON | ||
| 9. | ENACHE ALEXANDRU | 300 mii RON | ||
| 10. | Olirom srl Dragasani | 5 mii RON | ||
| 11. | Gabriel BIVOLARU | 50 milioane USD | ||
| 12. | A-GAIN – Michele Domizi | 100 mii EURO | ||
| 13. | Transporturi Auto sa Botosani | 199 miliarde ROL | ||
| 14. | SC SELF MOTORS IMP SRL Bacau | 199 mii RON | ||
| 15. | REVITAL CASIMEX – Carmen Saenciuc | 30 mii RON | ||
| 16. | CN REMIN SA | 133 milioane EURO | ||
| 17. | TELECOMUNICATII CFR | 20 milioane EURO | ||
| 18. | SC DOGGY DOG SRL BACAU | 500 milioane ROL | ||
| 19. | Comarvi SRL Galati | 2 milioane RON | ||
| 20. | CFR MARFA SA | 25 milioane EURO | ||
| 21. | UCM RESITA | 90 milioane EURO | ||
| 22. | GECONST CONSTRUCT CONSTANTA | 7 mii RON | ||
| 23. | Rafaello Deluxe Bucuresti | 50 miliarde ROL | ||
| 24. | Compania Nationala a Huilei din Petrosani | 700 milioane EURO | ||
| 25. | Andrei Ionescu | 200 milioane EURO | ||
| 26. | DUMITRU IONEL TIMISOARA | 1.500 RON | ||
| 27. | ambient dizain | 10 mii RON | ||
| 28. | LALIREX BACAU | 410 milioane ROL | ||
| 29. | Nobisad Brasov – Adm.Alexandru D’Albon | 1 mii EURO | ||
| 30. | media manufactory | 800 RON | ||
| 31. | SC MADRA SRL | 6 mii RON | ||
| 32. | S.C. Perito Cafe S.R.L. – Timisoara | 8 mii RON | ||
| 33. | dudu flori alba iulia | 7 mii RON | ||
| 34. | dudu flori | 10.000 mii RON | ||
| 35. | MARATHON SRL | 187 mii RON | ||
| 36. | SC Mundis Advertisment Srl | 134 mii EURO | ||
| 37. | Tractorul UTB | 157 milioane EURO | ||
| 38. | Compania Nationala a Huilei din Petrosani | 700 milioane EURO | ||
| 39. | Compact SRL Suceava | 23.629 mii RON | ||
| 40. | Serbanoiu Catalin | 1 milioane EURO | ||
| 41. | dudu flori alba iulia | 6 mii RON | ||
| 42. | BARBIERU ION CRISTIAN | 40 mii RON | ||
| 43. | Sc Reconso Group Srl | 25.650 mii RON | ||
| 44. | RULMENTUL SA | 47 milioane EURO | ||
| 45. | SC ASNAT SRL TIMIS | 80 mii RON | ||
| 46. | MEBIS SA BISTRITA | 23.300 mii RON | ||
| 47. | manea robert iasi | 10.000 mii RON | ||
| 48. | DIALOX PROD SRL | 61 mii RON | ||
| 49. | Casa de Vinuri Dionysos | 42 mii RON | ||
| 50. | luncin carla | 40.000 mii RON | ||
| 51. | T&M INC AUTO SATU MARE | 9.000 mii RON | ||
| 52. | Pet Con Group srl | 800 milioane RON | ||
| 53. | Katuna SRL Valcea | 17 mii RON | ||
| 54. | INTERCONSTRUCT2001 | 100 mii EURO | ||
| 55. | MATEDO S.R.L. Medias | 3 mii RON | ||
| 56. | ils distribution | 1 milioane EURO | ||
| 57. | Trotter Management | 5 mii RON | ||
| 58. | sc dudu flori srl alba iulia | 400 milioane ROL | ||
| 59. | serco design | 415.200 mii EURO | ||
| 60. | sc Micii Papetari srl Bucuresti | 3 mii RON | ||
| 61. | GABRIELLI PAOLLO | 100.000 miliarde RON | ||
| 62. | SC COSNIAL CONSTRUCT SRL RM.VALCEA | 17.500 mii RON | ||
| 63. | Nicolae Stanciu – Infinity | 24 mii EURO | ||
| 64. | ELECTROPUTERE SA | 37 milioane EURO | ||
| 65. | S.C. COMAT COM IMPEX SRL | 750 milioane ROL | ||
| 66. | Electric Enterprise -Dl Vasile Diaconescu | 500 mii RON | ||
| 67. | abrom sa | 21 milioane RON | ||
| 68. | Casirom Turda | 9 milioane RON | ||
| 69. | Romalex Vega Tour srl-Tecuci | 13 mii RON | ||
| 70. | Manea Tiberiu | 10.000 mii RON | ||
| 71. | SN a Carbunelui | 109 milioane EURO | ||
| 72. | lavinia tanase | 135 RON | ||
| 73. | SEBANOVA SRL GALATI | 52 mii RON | ||
| 74. | Scurtu Estera Cluj | 400 sute RON | ||
| 75. | TERMOELECTRICA SA | 18 milioane EURO | ||
| 76. | sc pastur-club srl | 17 miliarde ROL | ||
| 77. | max beton.srl | 115 mii EURO | ||
| 78. | Fotbal Club Botosani SA | 4 miliarde ROL | ||
| 79. | SC SATIC SRL | 10 mii RON | ||
| 80. | sc self motors imp. srl. | 9.723 mii RON | ||
| 81. | PEKTIROM SA DEJ | 42 mii RON | ||
| 82. | Volksbank leasing Romania | 55 mii EURO | ||
| 83. | S.C. Czinke Trade S.R.L. Oradea | 13 mii RON | ||
| 84. | CARISMA GROUP | 8 mii RON | ||
| 85. | Grigoritrans srl Rm.Valcea | 3.800 sute RON | ||
| 86. | sc sapte cetati alba iulia | 280 mii EURO | ||
| 87. | RALUX SA FIENI | 50 mii RON | ||
| 88. | Iocara Srl Galati | 1.700 mii RON | ||
| 89. | sc panion trading srl,suceava | 25.000 mii RON | ||
| 90. | S.C.FORCE GUARD & MOLDAVIA S.R.L-VATRA-DORNEI jud.Suceava | 3.327.933 RON | ||
| 91. | beta delta srl | 1.500 mii RON | ||
| 92. | MKB ROMEXTERRA BANK | 3 milioane EURO | ||
| 93. | Atego Company SRL Galati (administrator Singiu Costica) | 10 mii RON | ||
| 94. | Partidul Conservator (PUR) | 12 mii EURO | ||
| 95. | UNIROM CONSTRUCT | 120 mii RON | ||
| 96. | Electric Enterprise | 500 mii RON | ||
| 97. | BPT 2002 SRL | 9 mii RON | ||
| 98. | Saifcar Alexandria (actionar ex prefectul Teodor Nitulescu, actual deputat) | 50 miliarde ROL | ||
| 99. | luncin carla alba iulia | 45 mii RON | ||
| 100. | metal foprest camp | 50 mii RON | ||
| 101. | romstal | 3.000 mii RON | ||
| 102. | transformational tehnology consulting | 2.500 RON | ||
| 103. | editura concordia arad | 39 mii RON | ||
| 104. | confectii cristina | 78 mii EURO | ||
| 105. | sc.doco impex s.r.l | 5 miliarde ROL | ||
| 106. | SC ATEGO COMPANI SRLGALATI | 40.500 mii RON | ||
| 107. | S.C. MEMBRILLOS SRL | 58 mii EURO | ||
| 108. | sc panion trading srl | 25.000 mii USD | ||
| 109. | SC ROMAUTO IMPORT-EXPORT BUCURESTI | 150 mii RON | ||
| 110. | sc stelion srl slatina | 9 mii RON | ||
| 111. | Brandstory Sibiu | 20 mii RON | ||
| 112. | motor active ifn | 100 mii RON | ||
| 113. | ARG CHEMISYSTEM SRL | 32 mii RON | ||
| 114. | Adamant Trading | 869 mii RON | ||
| 115. | GENERAL CUSTOMS BUILDER | 80 mii RON | ||
| 116. | CASS BRASOV – Administrator Coman Petre | 15.000 mii RON | ||
| 117. | Pinus SRL – Braila | 15 mii EURO | ||
| 118. | luncin carla alba iulia | 180 mii RON | ||
| 119. | singiu costica Administrator SC Astorias C&V srl | 12 mii EURO | ||
| 120. | Kaufland Romania SRL | 679 milioane RON | ||
| 121. | CONSTRUCTA SRL | 926 sute RON | ||
| 122. | SINGIU COSTICA (galati) diferite denumiri firme | 60 mii EURO | ||
| 123. | Emy Royal SRL – Tecuci, Galati | 20 mii EURO | ||
| 124. | singiu costica Administrator SC Atego Company srl | 40 mii RON | ||
| 125. | sc ags srl galati | 14 mii RON | ||
| 126. | ACSI Business consulting srl | 8 mii EURO | ||
| 127. | esparom sa timisoara | 40 mii RON | ||
| 128. | Instal Dac SRL Brasov | 400 mii EURO | ||
| 129. | arg chemisystems | 29.194 sute RON | ||
| 130. | Catalina Tarnauceanu si Barbieru Ion Cristian – Administratori \”TEPARI\” in AMPRA GROUP, ANKAT WORK, PINOMIT, BIKONS CONSTRUCT, BIKONS INVEST, INTERMEDIAN, MTB CONSTRUCT SRL Iasi -2009 | 800 mii RON | ||
| 131. | LA Entertainment | 20 mii RON | ||
| 132. | Dumadtrans – Administrator : Crina Dumitrescu | 8 mii RON | ||
| 133. | Artdeco Ploiesti | 60 mii RON | ||
| 134. | DACIA INVEST GROUP BRASOV | 54 mii EURO | ||
| 135. | Alfa management – Cristian Popescu | 150 mii RON | ||
| 136. | S.C. PROTEUS GRUP SRL | 23 mii RON |
Şantajistul de la CJ Timiş, partea II
April 19, 2009
Am văzut, m-am distrat şi am aflat numai lucruri frumoase despre angajatul legal al Consiliului Judeţean Timiş care desfăşoară activităţi de mare flituitor-ciripitor.
Spre ştiinţa angajatorilor săi şi a preşedintelui de la Consiliul Judeţean Timiş
Am intrat în posesia unor declaraţii ale mai multor angajaţi din CJ Timiş. Aceştia spun multe…printre care că Barbu foloseşte informaţii din diverse compartimente ale consiliului judeţean, în special sub pretextul că are nevoie de ele pentru realizarea publicaţiei oficiale a CJTimiş. Dacă cineva refuză să i le dea ameninţă cu pâra la vicepreşedintele Adam Crăciunescu, un nou venit în consiliu, în urma unor manevre locale ale PSD care nu contează strict în acest context. Conform angajaţilor, acestora le este frică să îi dea lui Dinu Barbu informaţiile pe care le cere, inclusiv de la compartimente precum dezvoltare regională, financiar, acte ale comisiei de urbanism sau ale celei de fond funciar. De altfel, o parte din informaţiile care le-a sustras din instituţie se ştie deja în mâinile cui au ajuns şi în schimbul a căror sume şi servicii, lucru care, pe surse, ar face obiectul unor dosare de cercetare din partea nu spun cui. Sper ca oamenii cu legitimaţie şi competenţe în apărarea legii să îşi facă treaba.
E incredibilă teroarea şi ameniniţările voalate sau directe pe care Dinu Barbu le face pentru a primi informaţii şi copii după documente ale CJ Timiş. Oficial, acesta nu are voie să le ceară, conform unei fişe a postului, făcută publică, în urma unei somaţii a unui fost consilier judeţean, Ionuţ Nasleu.
Dovada oficială chiar în stenograma şedinţei CJ Timiş din 27 martie 2007
“R O M A N I A
JUDEŢUL TIMIŞ
CONSILIUL JUDEŢEAN
PROCES VERBAL
încheiat astăzi 27 martie 2007
în şedinţa ordinară a Consiliului judeţean Timiş
Consilierul judeţean Ionuţ Nasleu
Dacă tot discutăm de funcţii, deşi aş fi vrut să intervin la punctul „Diverse” totuşi
intervin acum şi aş vrea să fac referire la o anumită persoană din cadrul Consiliului
judeţean Timiş care deşi nu ştiu ce funcţie ocupă are acces la informaţii confidenţiale, chiar
secrete pe care le foloseşte uneori în scopuri proprii.
Am întrebat de acea persoană şi mi s-a răspuns că se ocupă de ziar, dar nu-l
regăsesc în caseta de redacţie sau, este o armă împotriva opozanţilor executivului
consiliului judeţean.
Este vorba de Dinu Barbu şi vreau să mi se spună exact ce funcţie ocupă pentru că
l-am văzut pe la Serviciul urbanism, precum şi prin toate compartimentele luând informaţii
şi toată lumea spune că i dă aceste informaţii pentru că le foloseşte la ziar, dar, aşa cum
am mai spus, nu se regăseşte în caseta de redacţie a ziarului.
26
Deci, vreau să ştiu, cu ce se ocupă în consiliul judeţean acest personaj?
Domnul preşedinte Constantin Ostaficiuc
Deşi acest subiect nu este legat de proiectul de hotărâre, dar am să-l rog pe domnul
Hrenoschi Răzvan – şeful Serviciului Relaţii Publice să ne dea câteva informaţii pentru că
se află în compartimentul domniei sale.
Domnul Hrenoschi Răzvan – şef Serviciu Relaţii Publice
Domnul Dinu Barbu este încadrat la Serviciul Relaţii Publice cu jumătate de normă,
are sarcini de serviciu, se ocupă cu publicaţii la nivelul DKMT şi ne ajută în editarea
Agendei Consiliului Judeţean Timiş.”
Deci, în cazul ăsta, cineva va răspunde pentru ce face Dinu Barbu pe la locul său de muncă, cu toate că se bazează pe protecţia temporară a vicepreşedintelui Adam Crăciunescu, iar acesta din urmă e gata să îl sacrifice pe Barbu dacă funcţia, partidul sau interesul o vor cere. Pe de altă parte, oameni grei au întrebat la cabinetele 1 şi 2 din CJ Timiş de ce este ţinut în palme acest Dinu Barbu. Răspunsul a fost unul simplu: omul s-a lipit aici, printr-o veche conjunctură pesedisto-pedistă, iar acum nu prea poate fi dat afară. Vine la lucru, chiar mai mult decât i se cere pentru că mai are şi el de scotocit prin sertare şi de dat telefoane de mii de lei de pe diverse interioare, lucru verificabil pe desfăşurătorul centralei telefonice a CJ Timiş. În plus, având un handicap fizic, el are încă un argument în favoarea sa. A spus-o în faţă unui şef care i-a cerut să se mai potolească cu injuriile şi calomniile din Vip in Banat: “Nu prea văd cum mă daţi afară. Am contract bine făcut şi în plus, toate instituţiile sunt obligate prin lege să angajeze şi persoane cu handicap”. Tupeu, tată!
Revista de şantaj şi înjurături iese în format electronic după ce Dinu Barbu a ajuns la fundul sacului, iar PSD nu i-a mai finanţat printul, cum nu au mai făcut-o nici alte persoane pe care le ameninţa cu dezvăluirile sale de mare shaolin, iar datoriile la diverse tipografii, inclusiv la cea care aparţinea lui Zaher Iskandarani i-au trântit uşa în nas. Culmea, atunci când merge la cerşit reclamă pentru site-ul Vip in Banat, prezintă şi nişte grafice contrafăcute cu imaginaţie de mitoman, despre numărul fabulos de cititori online pe care îi are.
Ei bine, am descrifrat şi misterul acesta, pentru fraierii care încă îi mai dau bani degeaba:
www.vip-in-banat.ro
Editia electronica a revistei Vip in Banat.
- Data înscrierii: 10.01.2007
- Record de vizitatori pe zi (23.02.2009): 220
- Afişări per vizitator (medie pe 7 zile): 1,50
-
Trimite-ti CV-ul la sute de companii » Click aici
- Vizitatori în ultimele 24 de ore: 54
- Vizitatori în ultimele 7 zile: 819
- Vizitatori în ultimele 30 de zile: 4.180
- Motorul de căutare cel mai folosit: Google
- Cel mai bun referrer web în ultimele 7 zile: mafiadintimisoara…
- Căutarea cea mai frecventă (7 zile): sofronici timisoara
- Ziua din săptămână cea mai vizitată: Luni
sau alt exemplu
www.vip-in-banat.ro
Editia electronica a revistei Vip in Banat.
<!– 
Refereri
cautari
mydata = { columndefs:[
{key:"data",label:"Dată",className:'alleft',minWidth:150},
{key:"host",label:"Host",className:'alleft'},
{key:"referer",label:"Referer",className:'alleft'},
{key:"sircautare",label:"Şir de căutare",className:'alleft'},
{key:"pagina",label:"Pagină sosire",className:'alleft'}
],
fields: [{key:"data"},
{key:"host"},
{key:"referer"},
{key:"sircautare"},
{key:"pagina"}
]
};
Netbridge.trafic.Stat.createEnhancedMarkup(mydata);
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- Legenda
Referrer
“Locul” din care s-a ajuns pe un anumit site, prin intermediul unui link. De obicei, locul de unde se ajunge intr-un site
Culmea, cifrele astea sunt demne de blogul unui copil de 15 ani care îşi scrie cu prietenii. Sau cu a unui iubitor de câini care şi-a pus potaia pe Facebook. Până şi ăia au cifre mai mari. Adevărul nu poate fi ascuns. Deci, domnu Barbu, căcăniu spre negru-afină este al matale trafic pe site-ul cu calomnii şi minciuni. Sunt sincer dezamăgit. Mă mai întorc la tine. Cu noutăţi şi nişte facturi mai vechi, de care sper să îţi mai aminteşti că apare pe ele şi numele unei firme de-a matale. Hăăă?
Să mai amintesc şi dintr-un raport mai vechi asupra presei locale, ce vine de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie?
OK. Citat.
“Dinu Barbu, virful de lance
Profesor de istorie la o scoala din Timisoara, Dinu Barbu, cunoscut in mediile jurnalistice locale ca fiind cel care semneaza sub pseudonimul Luca Mavrodin, a aparut in presa timisoreana dupa Revolutie, cu o serie de articole in revista pro-legionara Gazeta de Vest . Ulterior, s-a apropiat de PNL, contribuind la realizarea saptaminalului Dialog liberal . A urmat o perioada extrem de prolifica, Dinu Barbu fiind prezent, pentru diferite perioade, in majoritatea redactiilor ziarelor timisorene. A scris la Timisoara , a trimis corespondente pentru Romania libera , Ziua , Libertatea , Jurnalul national si a lucrat o buna bucata de vreme chiar in subredactia din Timisoara a Evenimentului zilei , in perioada cind director era Ion Cristoiu. In ultimii ani, a preferat sa se ocupe de propriile proiecte, editind si publicind Almanahul Banatului si cartile unor scriitori timisoreni. De asemena prin editura sa, Almanahul Banatului , a editat Buletinul Informativ al Primariei Timisoara cu hotaririle locale. Ramas si in publicistica, a infiintat periodicul Copita , o ciudata combinatie intre formulele Academia Catavencu si Romania Mare . Treptat, in paginile Copitei au inceput sa apara reclame tot mai multe si mai mari ale firmelor apropiatilor PSD (in special de la Argirom si de la firmele sirianului Zaher Iskandarani).
“Asiguram pe cei care utilizeaza metoda tropaitului informativ prin balariile presei suverane ca integrarea in NATO se face dupa reguli si principii foarte clar stabilite la Bruxelles. Nu ne mai ramine decit sa le multumim celor care mor de grija altora , amintindu-le totusi ca si viata lor este prea scurta, iar sanatatea este si pentru ei un bun prea de pret, care nu trebuie pus in pericol”
Extras dintr-un comunicat al MApN, mai 2002.
Iata ca aproape doi ani mai tirziu, profetia lui Ioan Mircea Pascu este pe cale sa se implineasca”
Am încheiat citatul.
Pe banii timişenilor, Consiliul Judeţean Timiş, hrăneşte de ani de zile cu un salariu perfect legal, un personaj infect şi absolut ilegalist. Este vorba de Dinu Barbu, un prieten al multor ofiţeri de Securitate şi informator al fostei Sercurităţi, despre care mi s-au plâns mai mulţi ziarişti, politicieni şi chiar oameni de cultură. Culmea tupeului, gunoiul intelectual este plătit din bani publici pe statele de plată la Consiliului Judeţean Timiş, cu sarcini cât se poate de imprecise în fişa postului, iar în paralel editează o vomă electronică, numită Vip in Banat, pe care calomniază pe toată lumea incomodă intereselor sale personale sau incomode pentru interesele celor de la care mai ia câte o şpagă mai mică sau mai mare. Cunsocut ca unul dintre cei mai veroşi ziarişti de scandal şi şantaj în anii 90, acesta şi-a lăsat amprenta de mare pupincurist care loveşte pe la spate, în redacţii din Constanţa, Bucureşti şi Timişoara. Nu îmi vine să cred că de 20 de ani comunitatea jurnalistică a Timişoarei tace în faţa inepţiilor şi a calomniilor pe care acest handicapat fizic şi intelectual le poate scrie, sub diverse pseudonime în aşa-zisa sa revistă electronică de satiră şi umoare.
Adică bre Dinu Barbu, că “domnule” e un apelativ mai demn de câinele meu decât de personajul mărunt şi intrigant care eşti, ţi-ai permis o nesimţitire. Scrii la tirada din 9-12 APRILIE 2009 că “Ca urmare a desfăşurării fără nici un incident a Conferinţei PSD Timiş, celebrul blogăr Vulturul Crăcănat a devenit aproape răscrăcănat, Omul Negru e tot mai căcăniu, Omul cu baltagu’ nici surcele nu mai poate tăia, Securistul de bine a devenit băşcălie-n rime (Bietu’ Radu Trilu a mâncat rahat cu kilu’!”)”.
Păi bine măi amărăşteanule, nu ştiu ce ai tu cu blogherii din Timişoara, dar să te legi tu de sufletul meu mi se pare o greşeală tactică chiar şi pentru un retardat ca tine. Primarul din Constanţa, fost gazetar şi el, mi-a zis că eşti doar un scatofil care ai încercat şi tu mici ciupeli pe malul mării dar ţi-au dat viteză. Acum am să-i întreb şi pe preşedintele CJTimiş, Constantin Ostaficiuc, cât şi pe consilierul acestuia, Dan Ioan Şipoş, cum te-au angajat şi în baza căror legi te mai tolerează pe culoarele Palatului Administrativ din Timişoara. Am citit cam tot ce s-a scris despre tine pe blogurile băieţilor din Timişoara. Sunt lucruri urâte şi adevărate, dar deloc suprinzătoare pentru caracterul tău mojic. Îmi amintesc când mi-ai fost prezentat la o recepţie în Bucureşti prin 1997 când te dădeai mare director de revistă la Timişoara şi îmi spuneau prietenii cât de influent eşti tu în mediile politice, mai ales în cel al PDSR. Am să îi rog pe seniorii acualului PSD, nu pe cei de la tine din Timişoara, să îmi spună cu ce îţi sunt datori şi îţi voi plăti eu datoriile către ei, pentru ca, pe urmă, să mă pot documenta temeinic despre persoana matale şi să îţi fac nişte cadouri. Nu te superi, nu. Că doar nu eşti jurnalist, să te plîngi că atentez la libertatea presei asanând oraşul de pe Bega de prostiile tale şi de sforile pe care le-ai încâlcit. Dacă tu îţi permiţi să mă citezi pe căcăreaza ta de site, atunci crede-mă că voi cita şi eu multă lume şi îţi voi face un portret-robot al penisului atrofiat pe care îl porţi în loc de creier. Pe curând, măi VIP-ule, istoricule, Luca Mavrodin şi cine îi mai fi tu, amărât de agitator din Timişoara. Sifonar mic şi căcăcios, voi fi cel mai urât coşmar din cariera ta pe cale să apună, precum soarele după latrină. Şi, apropos, nu mă căuta la mine în oraş, la firmă, căci nu am loc de parcare pentru handicapaţi ca tine. Numai pentru persoane cu dizabilităţi, care sunt serioase şi de caracter cum sunt Prigoană şi alţii ca el. Ne auzim cât de curând. Promit să fiu biograful tău. Nu o fac pentru tine, căci nu meriţi atenţie nici măcar din partea maidanezilor din curtea firmei mele, ci pentru oamenii ăia din Timişoara pe care îi tot scuipi. Impostorel, nu te mai pişa contra vântului căci ai să te uzi pe pantofi, iar la tine, din câte am citit în fişa medicală de angajare, pantofii sunt o problemă. Ne vedem pe peron.

Dinu Barbu, un şantajist plătit legal din bugetul judeţului Timiş.
Ca să vezi că te-am reperat şi că te-am luat în cătarea tastaturii, public aici şi o poză cu faţa ta de şobolan semidoct, de pe vremea când ţi-ai lansat un volum de limbi date-n cur la tot felul de intelectuali şi politicieni de la tine din Timişoara. Oare cartea asta, pe care ai încasat sponsorizări de 10 ori cât costurile, nu ai tipărit-o chiar la tipografia lui Zaher Iskandarani, pe care l-ai muls şi l-ai manipulat în numele PDSR, până când s-a săturat sirianul de serviciile tale de doi bani? Ne vom auzi, de bine…
| Mafia alcoolului din Arad, copie palidă a altor judeţe |
| Timişul şi Caraş-Severinul sunt cunoscute pentru contrabanda cu alcool şi ţigări care înfloreşte încă, chiar dacă sârbii nu au cea mai bună perioadă din viaţa lor. Pe făşia de vest, unii lucrători din Poliţie, Vamă şi Polişia de Frontieră sunt părţaşi cu contrabandiştii. Garda financiară din ambele judeţe au fpcut flotări şi “mucles” de mai multe ori, căci alcoolul ori tutunul aparţineau unor oameni de afaceri pe care nu îţi doreşti să îi deranjezi dacă ţii la cariera ta cu pistol şi uniformă.
În Ardeal, din Săla până la Sein, din Alba Iulia la Satu Mare, mafia alcoolului lucrează mai ales cu industria locală. |
|
| Inconştienţa guvernanţilor, dar în special a parlamentarilor ce au avut grijă să abroge unele legile, presupuse perimate, înlocuindu-le cu nişte inepţii moşite în laboratoarele Mafiei sau, cel mai rău, cu nimic, crează monstruozităţi fiscale ce l-ar face să păleasca de invidie si pe celebrul Al Capone. Dacă în domeniul afacerilor, altele decât cele ce vizează produsele accizabile sau cele plătite din bani publici, parlamentarii şi guvernanţii au dat dovadă de un cinism incredibil, împovărând firmele cu obligaţii fiscale ce le trimit către faliment (nu credem că există firme, cu mici excepţii, care dupa ce achită toate obligaţiile legale, la termen, să mai realizeze şi profit!), în domeniul afacerilor cu produse accizabile şi cu bani publici, acceeaşi indivizi se dovedesc a fi suspect de naivi, inconştienţi şi chiar infantili. Cum altfel se poate explica faptul că aceiaşi indivizi votează diverse acte normative ce îmbogăţesc Mafia cu zeci de milioane de euro. Plus că strangulează căile de alimentare a Bugetului Public.
Aproape că ne e imposibil să credem că la un an dupa intrarea în Uniunea Europeana, în Romania (culmea, în vestul ţării, sub nasul celor care spun că ne monitorizează) pot funcţiona clandestin fabrici de alcool ce au produs şi continuă să producă zeci de milioane de euro pentru Mafia din domeniu. În timp ce producătorii de alte bunuri de larg consum decât cele accizate sunt sufocaţi de condiţiile şi cerinţele ce trebuie să le îndeplinească pentru a se alinia la standardele europene, producătorii de alcool şi produse alcoolice defilează pe o piaţă în care fac legea. În plus, aşa cum spuneam, ei sunt favorizaţi de o clasă politică parca anesteziată de aburii alcoolului. Prietenul Remeş Lovitura de graţie Science fiction, la Indagrara Evidenţă dublă Pătrunzând în „inima” firmei Mână-n mână cu politichia sursa: D.S. alcoolicul Flacara rosie http://flacara-rosie.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=39&Itemid=10 |
Prin Brăila, cu cămila…partea a II-a
April 7, 2009
Acest material a sosit cu poşta electronică de la fraţii din Brăila la Vulturilor Cruciaţi, adică nişte oameni de bine care ua şi ei un blog de bine:
http://mafia.ablog.ro/
sursa: http://mafia.ablog.ro/2007-07-16/mafia-braileana.html
Mafia Braileana !
Se autointituleaza “Mafia Brailei”, este o organizatie extrem de bine structurata din punct de vedere ierarhic, cu lideri bogati si influenti, locotenenti care stapinesc diferite zone ale orasului si executanti pregatiti sa comita la ordin cele mai singeroase fapte, pentru lichidarea dusmanilor. Organizatia actioneaza sub privirile ingaduitoare ale autoritatilor si este impinzita in trei sferturi din municipiu – zona centrala, cartierele Obor, Hipodrom, Lacu Dulce, Chercea, Viziru, Radu Negru si Ansamblul Buzaului -, singurele zone in care nu a reusit sa patrunda fiind Brailita, Vidin si Pisc, aflate sub protectia fratilor Buricea si Haret.Cartierele Obor, Hipodrom si o parte din Chercea, precum si Piata Concordia, sint controlate de Mihai Vincler si aghiotantii sai; Lacu Dulce este stapinit de Stanel Corbu; cartierele Viziru si Radu Negru sint controlate de banda fratilor Costica si Ghita Buricea; in Asamblul Buzaului legea o fac cei din gasca fratilor Ciocan. Toti acestia asculta de o singura voce, cea a celebrului Titel Cracanatu’ si au, la rindul lor, executanti gata sa-si dea viata pentru binele organizatiei. Incet dar sigur, gruparile interlope tind sa devina o mare familie, inchegata, formata in mare parte din cumnati, cumetri, nasi, fini s.a.m.d., cea mai noua dovada fiind intentia lui “Cracanatu’” de a-l cununa pe Vincler, care, la rindul sau, il va nasi pe Costica Buricea.De ani de zile, oamenii legii stiu de amploarea acestei organizatii care are la activ un numar impresionant de infractiuni – atit economice, cu fraude de miliarde de lei, cit si asasinate ramase nepedepsite -, insa de fiecare data au tratat evenimentele ca fiind “conflicte spontane si izolate”, refuzind sa le priveasca in ansamblu si sa faca unele conexiuni intre ele. La fel de “izolate” si “inofensive” sint, in opinia autoritatilor, gruparile de cartier, catalogate drept “gasti razlete”. Aceste gasti sint, insa, specializate in atacuri mafiote, recuperari de bani, taxe de protectie, santaj, recrutari de pustoaice pentru piata sexului din Occident si alte “mizilicuri” de acest gen. Reglarile de conturi au fost catalogate “conflicte spontane”, crimele comise de membrii acestei familii au fost puse fie pe seama nebuniei temporare, legitimei aparari sau chiar unor accidente nefericite, astfel incit criminalii se plimba acum cu limuzine sau isi ispasesc pedeapsa in sanatorii, la frecventa redusa. Exista voci care sustin ca toate acestea au fost posibile gratie relatiilor strinse dintre membrii organizatiei si unii oameni ai legii cu functii inalte, dar si a zecilor de mii de euro care au ingrasat conturile functionarilor platiti din buzunarele cetatenilor. In ciuda probelor pe care le detin, din motive numai de ei stiute, oamenii legii tolereaza activitatile infractionale ale gruparii si declara sus si tare ca nu exista legaturi intre liderii gruparilor de cartier si nasi. “Obiectiv” a intrat in posesia unor inregistrari video care demonstreaza inca o data – daca era necesar – relatiile dintre dintre cei care conduc orasul din umbra, spulberind varianta oamenilor legii, care sustin ca la Braila nu exista structuri de crima organizata. Inregistrarile au fost realizate cu ocazia botezului fiicei lui Stanel Corbu, din Lacu Dulce, petrecere care a avut loc pe 12 decembrie 2005, in restaurantul “Matteo” de linga Piata Halelor. “Cracanatu’”, “Oaie”, Costica si Ghita Buricea, Vincler, nepotii acestuia, Ila si Victor (Ila a cazut in dizgratia lui Vincler la scurt timp dupa botez, in preajma Craciunului, cind Vincler i-a ordonat sa atace un echipaj de Politie, in Piata Concordia, iar el a refuzat sa execute), Adi Baziru, Marcel Ciulei, zis “Maresalu’” (intors recent din Franta), Vasile Geba, zis “Ghiban”, Spartacus Bancuta (fiul lui Comitet), Cassius-Clay, Valter si Alfred Bancuta, Tiberius Bancuta (cumnatul lui Alfred), Mihai Ciocan (unul dintre fratii care dicteaza pe Buzaului), “Pirnaie” de pe Garii, “Leone” (finul unui ofiter de Politie), “Firica” si “Cici”, Ion “Femeia”, “Bodo”, Nicu de la Independenta, “Maghighi” si “Titiu” – sint doar citiva dintre petrecaretii care au dansat cot la cot si au ciocnit cite un paharel in cinstea fetitei lui Corbu, “fratele” lor. S-a aruncat cu mii de euro, iar celebrul manelist Stefan de la Barbulesti a “turnat” sute de dedicatii, pentru “reprezentantii Brailei”, unora cintindu-le la telefon, deoarece erau “ocupati” prin puscarie si nu au putut merge la botez.Dedicatii: “De la CracanatuââŹâ˘, pentru fratele lui mai mic, Vincler!” CracanatuââŹâ˘ a scos un milion de lei si i-a inminat tacticos lui Stefan de la Barbulesti: “Pentru finul meu, Mihai Vincler!” Mihai Vincler si executantii sai i-au atacat, rind pe rind, pe Sebastian Stoian, alias “Nelutu”, Nicusor Adamita, Constandache, Ionel Graur si “tovarasii” acestuia din Varsatura, precum si pe “Fulgerica” – mort intr-un accident rutier, dupa ce a fost impins in stilp de o masina a gruparii din Obor. “Pentru nasul CracanatuââŹâ˘! Viitorul nas, Titel CracanatuââŹâ˘!” “Din partea lui Alfred Bancuta, pentru mafia Brailei!” Alfred Bancuta – fiul lui Ion Bancuta, zis “Oaie” si totodata, fratele lui Stivensen, criminalul de la discoteca “Millenium”.Costica Buricea a lasat, pentru o seara, sabia si s-a “inarmat” cu un buchet de flori. N-a stiut cui sa-l ofere, asa ca i l-a dat lui Stanel Corbu.Ghita Buricea, considerat nr. 2 al gruparii din Viziru – Radu Negru, imbratisindu-l pe Corbu, liderul din Lacu Dulce. Recent, Ghita a declarat intr-un alt cotidian local ca nu are legaturi cu lumea interlopa si ca este dedicat trup si suflet sportului iubit, fotbalul. Mai mult, profitind de faptul ca nu a suferit condamnari penale, ca fratele sau, Ghita doreste sa infiinteze o firma de paza si protectie, care sa faca liniste in zona sa. “Fara numar de la Corbu, pentru toata lumea! Pentru Costica Buricea!”Costica Buricea l-a chemat pe Stefan de la Barbulesti, sa-i cinte la masa si le-a dat peste nas greilor care primisera dedicatii pe piesa “BarosanuââŹâ˘ nr. 1″: “Din partea lui Buricea, pentru Corbu si fetita lui, pentru Vincler, pentru fratele meu si toti prietenii mei! BarosanuââŹâ˘ sint eu!” “100 euro de la Costica Buricea!” “De la Alfred, pentru Buricea! Si tot pentru Buricea, sa-i dea Dumnezeu sanatate, 100 de euro, de la Firica!” “Pentru Cioara si Vincler, de la Firica si Alfred!” “Pentru Comitet, care nu se afla aici, de la MaresaluââŹâ˘! Tot de la Maresalu’, pentru cumatrul lui, Cocos!” “De la Ciocan, 100 de euro, pentru Corbu, Vincler si Guguloi!” “De la Alfred, pentru Buricea, cu mentiunea sa iasa la dans!” “Din partea lui Buricea, pentru Vincler, fratele lui si Alfred! 100 de euro!” “De la Alfred, pentru Buricea, 300 de dolari!” Ca sa iasa din conul de umbra in care il bagase Cacanatu’, Costica Buricea s-a apropiat de manelist si a inceput sa arunce cu bani: “Pentru Vincler, Ghita, Corbu, Hutu, fara numar! Pentru Corbu, din nou! De la Buricea, pentru CracanaaaatuuuââŹâ˘!” Hutu si “Bognaru”, dansind in apropierea Duduiei Corbu, mama sarbatoritei. Adrian Hutu este unul dintre oamenii de incredere ai lui Vincler, care a participat la majoritatea atacurilor. Neculai Mocanu, poreclit “Bognaru”, a fost condamnat de doua ori pentru tilharie, iar anul trecut, la un chef, i-a furat unui elvetian un telefon mobil de 17 milioane lei vechi. Telefonul cu camera video incorporata a ajuns la Cassius-Clay Bancuta si nu a mai fost recuperat.”De la Gabi Cioara, pentru Buricea, Victor, Pirnaie! Fara numar, pentru fratii Buriiiceeeaa!” In timp ce Ghita si Vincler se tin de git si discuta ca intre frati, CracanatuââŹâ˘ sta la masa cu Oaie. “Din partea lui Vincler, pentru Corbu, Oaie si, in mod special pentru CracanatuââŹâ˘!” “Maghighi” – anul trecut a fost acuzat ca dat buzna in casa unei tinere de 26 de ani, gravida in doua luni, si a amenintat-o cu un cutit. De teama sa nu fie hacuita, tinara s-a aruncat de la etajul unu, facindu-se zob, si a ajuns la Reanimare, cu un picior rupt si traumatisme severe la coloana vertebrala.Nasul (II)Stivensen Bancuta a baut, a dansat si s-a distrat, cot la cot cu “Oaie”, Vincler, Buricea si “Cracanatu’”, la botezul fetitei lui Corbu. Asta in timp ce, oficial, Stivensen este inchis la Sapoca, pentru schizofrenie paranoida, iar medicii buzoieni sustin ca asasinul bolnav psihic are voie doar la stomatolog, cu bilet de voie si insotit. Cocos, care era in puscarie la acea data, a primit dedicatii prin telefon: “Fara numar pentru Cocooos!”, “Pentru reprezentantii Brailei: Cocos si Oaie!”Incredibil: Stivensen Bancuta – criminalul de la “Millenium”, ins care, teoretic, este dupa zabrele si se trateaza la cap, la balamuc, a petrecut, a baut si a dansat la botezul fiicei lui Stanel Corbu, din Lacu Dulce, alaturi de nasul “Cracanatu’” si petrecaretii “Oaie”, Vincler, Costica si Ghita Buricea.Fiul lui Ion Bancuta, zis “Oaie”, Stivensen Bancuta, este cel care l- a ucis, in 2001, pe Lucian Pandrea, 23 ani, in discoteca “Millenium”, cu mai multe lovituri de cutit. Dupa asasinat, Stivensen a stat 3 ani internat in Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon”, fara paza, pina in 2004, cind Ministerul Sanatatii a dispus internarea criminalului intr-o unitate pentru masuri de siguranta.Recent, dupa ce un politist buzoian a dat nas in nas cu Stivensen la Evidenta Populatiei din judetul vecin, unde asasinul de la “Millenium” isi depusese actele pentru a-si face mutatie la fratele sau Alfred, anchetatorii buzoieni si braileni au declansat investigatiile, pentru a elucida in ce imprejurari a parasit criminalul Spitalul de Psihiatrie pentru Maxima Siguranta din Buzau. Medicii de la Sapoca au declarat ca Stivensen nu a iesit din ospiciu decit atunci cind a fost nevoie sa-si trateze dintii si maselele: “Stivensen Bancuta a iesit din spital doar pina la stomatolog, fiindca are acest drept. Nu a fugit din spital si nu a iesit in mod frecvent, ci doar cind a fost necesar, si atunci, cu bilet de voie si insotit.” In aceste conditii, pentru a justifica prezenta lui Stivensen la cheful de la “Matteo”, medicii de la Sapoca ar putea prezenta anchetatorilor biletul de voie din data de 12 decembrie 2005, atunci cind baiatul lui “Oaie” a venit la Braila in scop terapeutic, sa-si trateze dantura tragind la masea cite o “cinzeaca” de whiskey scump.Stivensen a ajuns la local printre primii, impreuna cu “Oaie”, mama sa si Alfred si, cit a tinut petrecerea, a incercat sa evite obiectivul camerei de luat vederi. ~n ciuda eforturilor sale, a fost surprins de camera video, in diferite ipostaze: dansind de mama focului pe maneaua “La inima m-ai ars”, bind si chiar jucindu-se cu un copil, desi este catalogat un criminal extrem de periculos.Dedicatii: “De la Alfred, 700 de dolari, pentru Stivensen, fratele lui, sa traiasca!” “De la Alfred, pentru Stivenson si Selford!” “De la Cassius-Clay, pentru fratii lui, Eduard si Spartacus! Fara numar!” “Pentru Clampi, pentru Cioara, pentru Vincler, de la Firica si Alfred!” “Pentru Comitet, care nu se afla aici, de la MaresaluââŹâ˘, pentru cumatrul lui, Cocos!” “De la Cassius-Clay, pentru tatal lui, Comitet, si pentru Cocos! Fara numar pentru Cocooos!” “De la Alfred, pentru Cocos, pentru Ghiuri si pentru Oaie!” Tiberius Bancuta, impreuna cu Eduard si Selford Bancuta, au incercat, in ianuarie 1999, sa-l omoare pe Grigore Roman, zis “Gagore”. Cei trei l-au atacat pe “Gagore” in plina strada, in apropierea garii, iar Selford a scos o sabie de sub geaca si a incercat sa loveasca victima in piept. “Gagore” s-a rasucit, iar Selford l-a lovit in coapsa stinga. “Gagore” a fost abandonat intr-o balta de singe, iar cei trei Bancuta au fugit pina la restaurantul “Cocosul de Aur”, administrat de Cocos Bancuta. Politistii au luat urma agresorilor, iar cind au dorit sa-i ia la intrebari, Cocos Bancuta s-a opus si i-a ultragiat pe oamenii legii. Cocos a fost condamnat pentru ultraj, fapta care s-a contopit cu o alta, de trafic de influenta, contopita, la rindu-i, cu o inselaciune mai veche, pedeapsa finala fiind de trei ani. Selford a fugit in Franta si este singurul care n-a raspuns pentru fapta sa, desi, conform anchetatorilor, a fost autorul direct al faptei. “De la Alfred, pentru Cocos, pentru Ghiuri si pentru Oaie!”"De la Cassius-Clay, pentru tatal lui, Comitet, si pentru Cocos! Fara numar pentru Cocooos!” “De la Alfred, 100 de euro, pentru reprezentantii Brailei: Cocos si Oaie! Pentru varul lui, Valter!” Alfred s-a dus cu telefonul mobil linga Stefan de la Barbulesti, care i-a cintat lui Cocos (aflat la acea data in Penitenciar): “Mai fa Doamne o minunee/ Sa vina Cocos miineee/ Sa vina taicutul meeeu/ Caci el e sufletuââŹâ˘ meeeu/ Sa vina tata acasaaa/ Ca sa stau cu el la masaaa…” Cocos Bancuta nu a putut participa la bairamul interlopilor fiindca mai avea de ispasit citeva zile de puscarie, pentru ultraj la politist si trafic de influenta. La finele anului trecut, “Obiectiv” a prezentat conditiile “aspre” de detentie ale lui Cocos, care, desi era condamnat pentru ultraj, a fost lasat de comanda IPJ sa stea in regim de semidetentie, la Gospodaria Agro-Zootehnica a Politiei, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei. Surse autorizate ne-au declarat la acea data ca detinutul Cocos nu numai ca o ducea boiereste la GAZ, facind petreceri cu fripturi si bautura, dar mai si “zbura” peste gard si trecea pe-acasa, precum nepotul sau, Stivensen. Recent, a fost eliberat conditionat, pentru buna purtare si fiindca a muncit de s-a spetit, la GAZ.Nasul (III)Nasul Titel Cracanatu’ a fost lasat masca, la botezul fiicei lui Corbu, de dusmanul sau de moarte: Nicu Taranu’ i-a intins mina, in semn de prietenie * Costica Buricea l-a eclipsat pe Cracanatu’, aruncind bani la lautari si primind zeci de dedicatii de la “tovarasii” sai. Liderul gruparii din Radu Negru a tinut sa-i evidentieze pe “Folea” si Lepadatu, care au omorit doi dintre dusmanii sai si chiar l-a sunat pe “Folea” in puscarie, pentru ca acesta sa asculte dedicatia * Buricea si-a dat arama pe fata spre final, cind l-a avertizat pe manelist: “Cinta! Am doi baieti care te executa pe loc!”"Pericol” de pace in lumea interlopa braileana: invitat la botezul fiicei lui Corbu, Iancu Nedelcu, zis Nicu “}aranu’”, a ingropat securea razboiului, facind un gest care va ramine in istoria lumii interlope brailene. “}aranu’” a dat mina cu Titel Cracanatu’, dusmanul sau declarat, din cauza caruia a facut ani grei de puscarie si a incasat o bataie sora cu moartea. Nedelcu Iancu, zis “Nicu }aranu”, considerat pina prin ‘96, nr. 2 in lumea interlopa braileana si dusmanul de moarte al lui “Titel Cracanatu”, a fost eliberat din puscarie la finele anului 2004. A fost condamnat in perioada 1974-1996 pentru tilharie, detinere ilegala de valuta, ultraj si tentativa de omor, iar in ‘98 a primit 8 ani de temnita, pentru instigare la tentativa de omor asupra lui Dumitru Oprea, alias “Titel Cracanatu”. Anchetatorii au stabilit ca in octombrie ‘95, “Taranu’” i-a ordonat executantului sau, Leonard Gheorghe, sa-l impuste pe “Cracanatu’”, iar acesta s-a conformat si a tras citeva focuri de pistol asupra liderului lumii interlope, la Trecere Bac Stinca. “Taranu’” a declarat, insa, ca Leonard Gheorghe ar fi atentat la viata lui “Cracanatu’” din razbunare, deoarece fusese maltratat de “Cracanatu’”, pentru ca refuzase sa-i plateasca “nasului” 3.000 de marci, la intoarcerea din Germania. “Taranu’” a ajuns la restaurant odata cu Costel “Frizeru’”. Impreuna cu sotiile, cei doi grei ai lumii interlope s-au asezat la aceeasi masa si s-au comportat ca niste adevarati gentelmeni, preferind sa discute afaceri, la un pahar de tarie, decit sa se dea in spectacol, ca altii, aruncind cu bani si dind dedicatii cu nemiluita.Stefan de la Barbulesti: “Pentru doamna lui Costel FrizeruââŹâ˘, pentru Marcel MaresaluââŹâ˘, Nicu Taranu’ si Nicu de la Independenta!” “Pentru Costel FrizeruââŹâ˘, }aranuââŹâ˘, Oaie si toti baietii de la Independenta, melodia ĂÂŤBarosanuââŹâ˘ nr. 1ĂÂť!” “Pentru Cocos barosaanuuââŹâ˘, de la Costel FrizeruââŹâ˘! 150 euro, de la Costel FrizeruââŹâ˘!” “De la cumatrul mare, pentru Corbu, Vincler si Buricea, Costel FrizeruââŹâ˘ si Nicu TaranuââŹâ˘!” “De la Corbu, pentru TaranuââŹâ˘ si Nicu de la Independenta!” Inspirat de dedicatia facuta de Alfred lui Cocos, Costica Buricea s-a dus cu celularul linga manelist si a “turnat” cu dedicatii: “Pentru Folea, in special!” “Folea” – cel care si-a asumat asasinatul impotriva lui Marius Ilie, zis “Canaru’”, in prezent fiind in puscarie, pentru omor calificat. Vincler s-a apropiat de Buricea. “De la Buricea, pentru Folea! Pentru Folea, Lepadatu si Neveu, de la Buricea si Vincler!” Lepadatu – finul lui Marian Comanescu. La un an dupa ce a fost injunghiat de oamenii lui “Catali”, Lepadatu si “tovarasii” sai l-au prins pe Constantin Bogateanu in Piata Pistruiatul, l-au atacat si l-au injunghiat. Lepadatu a declarat ca a comis singur asasinatul, procurorii l-au crezut pe cuvint, iar acum el isi ispaseste pedeapsa pentru omor calificat.Buricea a mai bagat o data mina in buzunar si a repetat dedicatia, in caz ca vreunul dintre meseni nu intelesese de prima data: “Pentru Folea si Lepadatu!”, dupa care a plecat de linga manelist, discutind la telefon cu executantul sau, Folea. Ciocan, Buricea, Bognaru, Hutu si Vincler danseaza laolalta. “Din partea lui Buricea, pentru Vincler, fratele lui, Nicu TaranuââŹâ˘, Costel FrizeruââŹâ˘ si Alfred! 100 de euro!” Infierbintat de alcoolul ingurgitat, Costica Buricea s-a trezit dind ordine greucenilor: “Sa iasa la dans TaranuââŹâ˘ si FrizeruââŹâ˘! Acum! Si toata masa lui Buricea, la dans!” Ignorindu-l complet, Nicu TaranuââŹâ˘ si Costel Frizeru’ au continuat sa stea la masa, ciocnind cite un paharel in cinstea fetitei lui Corbu. “De la Tiberius, pentru Valter, TaranuââŹâ˘, FrizeruââŹâ˘, Oaie, Alfred si CracanatuââŹâ˘!” “De la FizeruââŹâ˘, pentru cel mai smecher baiat, Cosmos!” Cosmos Tanase – considerat capul celei mai vaste retele de cersetori din Occident, suspectat de trafic de minori. De citiva ani s-a stabilit la Iasi, unde isi vede linistit de afaceri si este unul dintre apropiatii clanului Cordunenilor. Flancat de cameraman si fotograf, care imortalizau evenimentul, CracanauââŹâ˘ a scos un teanc de bani din buzunar si a anuntat: “De la CracanatuââŹâ˘, pentru fata lui Corbu, 10 milioane, dar la masa!”Dupa ce Cracanatu’ a dat “liber la dar”, Cornel Vizireanu, nasul fetitei lui Corbu, a dat 1500 euro, plus 300 euro, pentru cumatrul lui si nepoata acestuia. Banii au fost strinsi de “Oaie”, care, dupa ce facea plinul, ii inmina Duduiei, sotia lui Stanel Corbu. Dupa ce a primit banii de la meseni, “Oaie” a strigat darul, ca la nunta: “Ilie – 100 euro! }ambal – 200! Sgircitu, care nu a putut sa stea la masa – 100! Cassius-Clay – 200! Spartacus – fara ĂÂŤremorcaĂÂť- 600 euro! ĂÂŤRemorcaĂÂť i-a nascut un baietel… Andrei – 200! Costica Buricea – 200 euro!”Cu banii in mina, Costica Buricea s-a fisticit: “Pentru baiatul lui Vincler! aa, nu. Pentru Baiatul lui Corbu! aa. Pentru fata lui Corbu!” “Oaie” a continuat sa strige darul: “Ciocan – 200 euro! Adi – 150! Iulian – 100! Hutu – 100! Vincler – 300 euro! Ghita Buricea – 200 euro! Alfred – 200! Valter – 10 milioane lei! Cumatrul lui Corbu – 500 euro! Ghiban – 7 milioane!” Glumind pe seama ospatarilor care tremurau din toate incheieturile, “Oaie” a spus: “Mai chelner, ce te uiti asa? Nu v-a zis Matei ca treââŹâ˘ sa dati si voi darul?! Aloo! Matteo, unde esti?”, dupa care a dat si el 400 euro. “Dau 400, din toata saracia mea!”Spre dimineata, obositi de atitea spirtoase, Costica Buricea, Alfred si Victor (unul dintre nepotii lui Vincler), s-au strins ciotca linga lautar, care cinta doar pentru ei trei si ospatarii care stateau in pozitie de drepti, ca sa nu ii supere pe interlopi. Iritat de atitudinea manelistului care a intirziat sa dea o dedicatie, Buricea l-a avertizat pe cintaret, in stilu-i caracteristic: “Cinta! Am doi baieti care te executa pe loc!”"Cracanatu’” si “Ghiuri” – apropiati ai clanului CorduneanuCasatoria din august 2003 a liderului clanului Corduneanu, Costel, a adunat la Iasi crema interlopilor din toata tara: Ion Clamparu, zis “Cap de porc” si “Ion de la Madrid”, brailenii “Titel Cracanatu’” si “Ghiuri”, Burghezu’, Gigi Ciuperca, Ovidiu Hasan, Africanu’, Bula, Costica Buzatu’, Belgian, fratele lui Cosmos Tanase, galateanul Marian Ivan, bacauanul Ovidiu Hasan, nemteanul Cornel Popeanu, zis “Mutu”, constateanul Beinur Nuredin, Petronel Luca, Tony Montana, Gabi din Onesti, fratii Frunza, timisoreanul Vasile Adumitroaie, Dan Mihaila, zis “Motanu’”, Izvoran, Cristi Tanasa si Novac, ambii din Bacau si Ionel Pandele.”Obiectiv” a intrat in posesia inregistrarii video de la nunta si, printre nuntasi au fost observati reprezentantii Brailei: “Cracanatu’” si “Ghiuri”, care s-au declarat frati cu membrii clanului Corduneanu. Manelistii Florin Salam, Stefan de la Barbulesti si Sorinel Pustiu au cintat toata noaptea si, in timp ce mesenii aruncau cu mii de euro, dadeau dedicatii: “Pentru Dasaev, care e la suferinta! Pentru jupinul Brailei, domnul Titel Cracanatu’, care ne-a ridicat pe toti! Pentru domnul Ghiuri, sa-i dea Dumnezeu sanatate! Pentru domnul Cracanatu’, care a dus steagul si-l va mai duce! De la Dasaev, pentru dl Titel Cracanatu’ si pentru Ghiuri si pentru Ion Clamparu!”In timp ce Stefan de la Barbulesti si Sorinel Pustiu cintau de zor “Sintem unul pentru toti si toti pentru unul/ {i cine s-a pus cu noi, si-a gasit jupinul!” si “Cu sabia si cu pumnu’/ Dasaev e numarul unu!”, Cracanatu’ a tinut sa dea citeva dedicatii, pentru apropiatii sai: “Din partea domnului Titel Cracanatu’, pentru tinerii casatoriti, 600 dolari! De la Cracanatu’ si Ghiuri, pentru fratii Corduneanu! De la Cracanatu’, pentru Corduneanu, fara numar! Pentru Marian Ivan! Pentru Dasaev, copilul lui Cracanatu’! Pentru Dasaev sadicul! Pentru Dacian, pentru Belgian! Pentru Damian, viitorul fin al domnului Cracanatu’!”"Pentru reprezentantul Galatiului, dl. Marian Ivan, pentru cel al Brailei, dl. Cracanatu’ si al Iasului, Costel Corduneanu!”, au incheiat manelistii. La un moment dat, lautarii au cerut sa se faca liniste si au anuntat: “Domnul Ion Clamparu isi cere mii de scuze, da’ are la 7.00 avion. O mie de euro de la Ion Clamparu pentru Costel Corduneanu! Inca o mie de euro de la Clamparu! Sa cinte marsul de onoare pentru Ion Clamparu! ~ntelegeti, fratilor, ca nu mai poate sta, are avion!”.Cind mireasa a pregatit galeata pentru dar, pe la 3 noaptea, nasul, Belgian Tanase, a tinut sa dea citeva dedicatii fratelui sau, Cosmos: “3.000 de euro dar si 100 de euro pentru muzica, pentru Cosmos, fratele lui! Mi-e dor de fratiorul meu, unde esti tu fratele meu…”, cinta cu jale Florin Salam, in timp ce fratele indurerat arunca cu euro si dolari. “~nca 1.500 de euro in galeata rosie, de la nasu’, si inca 2.000 pentru muzicanti, ca sa moara toti dusmanii de oftica!”Pina dimineata, manelistii au facut cu greu fata “avalansei” de dedicatii: “La Braila, unde s-a oprit smecheria! Pentru Ion Clamparu, seful Moldovei! Pentru toti smecherii care reprezinta Rom=nia in aceasta sala! Pentru brigada de la Bacau! Pentru oamenii cu singe rece! Pentru Cosmos, fara numar! Pentru Tony Montana, unicatul, cel mai tare pungas! Pentru Costel, sefu’ nostru! Cind era el smecher, lumea nu stia sa mearga pe strada!”

Impostură în numele idealurilor de la Timişoara
April 5, 2009
Istoria oficială a Societăţii Timişoara o ştie cam toată lumea. Neinteresantă şi plină de fumigene, care de care mai expirate.
Cum se folosesc de imaginea altora
Pentru a ieşi gratuit din anonimat, societatea îşi alege câte o “victimă”. În primul rând se lipesc, chiar şi neinvitaţi, de acţiuni ale Societăţii Academice Române, ale Grupului de Dialog Social şi a altor organizaţii serioase şi cu bun[ reputaţie. Ruleta rusească a început, interesant dar explicabil, de mai mulţi ani, însă s-a amplificat după venirea la putere a lui Traian Băsescu. În anii 1993-1995, Horia Roman Patapievici a fost dirijat de noii săi protectori să întreţină legături informative printre rămăşiţele emigraţiei legionare din Franţa şi R. F. Germania, unde se afla ca bursier. Ca ultimi reprezentanţi ai României autentice, membrii exilului românesc trebuiau studiaţi şi anihilaţi, la fel ca, în ţară, foştii deţinuţi politici, singurele foruri morale româneşti din ţară, respectiv din afara ţării. Locul lor trebuia ocupat de falşi disidenţi anticomunişti, ceea ce s-a şi întâmplat. Ca atare, diverşi băgători de seamă au fost direcţionaţi către emigraţia anticomunistă legionară. Patapievici junior, printre ei. Astfel a fost luat automat în studiu, documentare şi cultivare de "instituţiile culturale" ale Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei (n.n. - omologul Serviciului Român de Informaţii). Contactele şi, mai ales, contactările pe care le-a avut în Germania l-au făcut să ajungă, la întoarcerea din ţară, nici mai mult, nici mai putin decât director al "Centrului de Studii Germane" al Facultăţii de Filosofie de la Universitatea Bucureşti.Pe acest fond, s-a creat împrejurarea scandalului "căpitanului Soare". Un superior de-al "căpitanului Soare", care a supervizat operaţiunea, nu a ezitat să-l dea în primire pe ofiţerul SRI trimis pentru o banală cercetare şi să se folosească de acest prilej pentru a-l lansa pe Patapievici pe orbita-i deja desenată. Scandalul mediatic brodat sub pretextul inabilităţii "capitanului Soare" avea să-l scoată pe Horia Roman Patapievici din anonimat, propulsându-l în atenţia opiniei publice. Atunci, imediat, Societatea Timişoara a început osanalele către HR Patapievici, invitându-l să-şi lanseze o carte şi să ţină lecţii de morală chiar a sediul de atunci al Societăţii Timişoara, în clădirea fostului Bastion. Lovitură de maestru, Societatea Timişoara a ieşit pe prima pagină a ziarelor naţionale. HR Patapievici a fost întrebat atunci de un reporter dacă nu cumva scandalul cu căpitanul Soare se suprapune, voit su nu, cu lansarea cărţii şi era, la vremea aceea, o trambulină publicitară pentru el dar şi pentru cei la Societatea Timişoara. Patapievici a avut atunci o ieşire nervoasă publică, iar reporterul a fost scos din sală pentru gestul inconştient de a-l insulta pe "băsescianul cu papion", aşa cum l-a numit acidul publicist Cristian Tudor Popescu.
Veniţi să vă premiem, ca să vă putem mazili
Acordarea premiilor Societăţii Timişoara a fost o ceremonie anitcomunistă, până după dispariţia regretatului George Şerban. Ulterior, Băsescu şi-a băgat coada şi aici. Metoda e simplă: se ia un intelectual sau politician cu popularitate şi credibilitate şi i se dă premiul de mare luptător pentru adevăr şi demascarea securităţii. Apoi, se scot de la sertar documentele "compromiţătoare". Cei de la Societatea Timişoara au acceptat "recomandarea" lui Băsescu să intre în acest joc, fără a calcula că astfel îşi dau foc la valiză şi îşi distrug definitiv propria imagine. Cazuri sunt mai multe, dar două sunt celebre, în care societatea a premiat personalităţile pentru a le retrage mai apoi distincţiile, pe motive de colaborare cu Securitatea. Interesant este că niciodată, cei de la Societatea Timişoara nu au cerut la CNSAS date despre viitori premianţi înainte de a le acorda aceste "distincţii" ce s-au dorit letale. Oare de ce?
In luna august 2006, "Dana" intra pe panta decaderii. Ludovic Orban forteaza excluderea din PNL iar Societatea Timisoara i-a retras premiile. Liderul organizatiei PNL Bucuresti, Ludovic Orban, declara ca va propune excluderea sau suspendarea din partid a Monei Musca. "Nu mai astept nici un verdict de la CNSAS. Mie mi se pare suficient ce a aparut pina acum”, afirma Orban. La Delegatia Permanenta a PNL de la inceputul lunii septembrie el are de gind sa propuna excluderea sau suspendarea din partid a Monei Musca. In schimb, apropiatii "Danei" ii sar in ajutor. „Comentariile despre Mona Musca sint facute, din pacate, de oameni care ar trebui sa fie ultimii care sa-si dea cu parerea. Din punctul meu de vedere, Mona Musca nu a facut politie politica”, i-a luat apararea fostul lider liberal Theodor Stolojan. „Din 1989 pina in prezent am vazut-o pe Mona Musca intotdeauna de partea oamenilor cumsecade. Cit timp va ramine de aceasta parte trebuie sa tinem seama de ceea ce a facut in favoarea oamenilor cumsecade”, a spus la rindul sau Valeriu Stoica Societatea Timisoara, initiatoarea dezbaterilor privind Legea lustratiei, i-a retras titlurile si premiile decernate Monei Musca, din cauza ca aceasta a colaborat cu fost Securitate. "Credem ca doamna Mona Musca nu a realizat, in mod sincer, ca are calitatea de fost informator al Securitatii, altfel nu intelegem cum a putut sa omita acest lucru din toate declaratiile sale si sa nu ne marturiseasca, prieteneste, acest lucru", se arata in comunicatul Societatii.
In luna noiembrie 2006, Doru Braia era exclus din Societatea Timisoara.
Consiliul de Conducere al Societatii Timisoara a decis, atunci, excluderea lui Doru Braia dintre membri sai, pentru ca jurnalistul a semnat un angajament cu fosta Securitate, transmite corespondentul NewsIn. Braia a fost audiat de membri Colegiului, dar a declarat ca, desi a semnat un angajament tip cu ofiterul de contrainformatii de la unitatea militara unde si-a satisfacut stagiul militar, prin care se obliga sa dea note informative, el nu a fost colaborator al Securitatii, pentru ca nu a dat nici o nota scrisa.
Jurnalistul, care pana la Revolutia din 1989 a trait in Germania, sustine ca, in dosarul sau, exista o „plastografie" a unui angajament care-i imita scrisul si pe care nu o recunoaste, precum si un angajament pe care l-a semnat "la ordin". El le-a spus membrilor Colegiului ca ofera salariul sau pe un an, persoanei care aduce o nota informativa semnata de el. Exilat in Germania din 1978 pana dupa Revolutie, Braia sustine ca a fost expulzat pentru ca a organizat mici manifestatii impotriva lui Ceausescu. In 1989, inainte de Revolutie, a incercat sa ocupe ambasada Romaniei din Bonn. Braia a lucrat si pentru Radio Europa Libera, unde a fost un apropiat al diaporei anticomuniste si anticeausiste. Doru Braia este a doua persoana care pierde calitatea de membru al Societatii Timisoara, din cauza colaborarii cu Securitatea, dupa ce deputatul Mona Musca a avut aceeasi soarta, odata cu deconspirarea sa, ca informator, de catre CNSAS. Consiliul de Conducere al Societatii Timisoara i-a retras fostei liberale calitatea de membru de onoare, iar Mona Musca a renuntat, in scris, la simpla calitate de membru.
Daca Mona Musca a fost acida dar mai retrasa in declaratii, spunand doar ca a fost o greseala sa cada in capcana celor de la societatea Timisoara, Doru Braia a decretat "Talibanismul Societatii Timisoara este regretabil"
Jurnalistul Doru Braia considera nedreapta decizia Consiliului de Conducere al Societatii Timisoara de a-l exclude din organizatie pe motiv ca a semnat un angajament cu fosta Securitate. Intr-un interviu acordat ZIUA, cunoscutul disident precizeaza ca dosarul sau contine doar doua file "ce nu au absolut nimic de-a face cu pozitia autentica a unui informator al Securitatii". Braia mentioneaza ca la CNSAS nu exista nici un fel de nota informativa care i-ar fi apartinut, motiv pentru care "sentinta" Societatii Timisoara in cazul sau este cu atat mai nejustificata. Personaj incomod pentru regimul comunist, Doru Braia a organizat, in anii '80, in Germania, mai multe demonstratii anticeausiste. In 1989, scapa teafar dintr-o tentativa de asasinat. Dupa 1990, noul regim de la Bucuresti, deranjat de agresivitatea lui Braia in actiuni pentru protejarea drepturilor cetateanului, l-a expulzat din tara.
Ati fost exclus din Societatea Timisoara pe motiv ca ati avea angajament cu Securitatea. Cum comentati acest fapt?
Sunt consternat sa constat ca cei mai buni prieteni ai mei din Romania, membrii Societatii Timisoara, au ajuns pana la urma sa fie manipulati de o incercare abjecta a securistilor de a distrage atentia opiniei publice de la faptele lor criminale de ordinul milioanelor. De n-ar fi sa amintesc decat de sutele, miile de romani casapiti la granita romano-iugoslava in anii '80, care nu doreau altceva decat sa evadeze din cea mai mare puscarie europeana din acea vreme care a fost Romania.
Ati luat legatura cu cei care au decis excluderea pentru a le explica situatia?
Am luat legatura cu presedintele Societatii Timisoara, dl Florian Mihalcea care, inexplicabil, mi-a raspuns ca "talibanismul" membrilor Societatii Timisoara nu a mai dat putinta unor reflectii asupra activitatii mele, deja public cunoscute, impotriva securistilor si a Securitatii. Domniile lor s-au lasat convinsi de acest zvon - ca as fi avut un angajament de informator cu Securitatea - care s-a concretizat in doua file dintr-un dosar de retea ce nu au absolut nimic de-a face cu pozitia autentica a unui informator al Securitatii. Este acolo, in dosarul de retea, un formular batut la masina pe care ca militar in termen am fost la ordin obligat sa-l semnez, intrucat unitatea de munca la care fusesem incorporat se afla la constructia hotelurilor de pe malul Marii Negre, in anul 1971. Drept pentru care, fiind zona de frontiera, ni s-a atras atentia sa observam orice miscare suspecta si s-o raportam imediat superiorilor nostri. Sa ne amintim ca, in 1971, Romania se afla la doar trei ani de invazia sovietica din Cehoslovacia si o oarecare psihoza stapanea absolut toate nivelele militare romanesti. A doua fila este o plastografie ordinara, facuta probabil de un securist de grad inferior, care conform normelor atunci in vigoare voia sa se evidentieze si printr-o asemenea racolare. Doar ca nivelul intelectual al respectivului se dovedeste a fi fost foarte precar din moment ce testul respectiv contine cateva greseli de ortografie elementare, pe care eu nu as putea sa le fac nici in cea mai avansata stare de ebrietate.
Veti solicita expertiza unui grafolog?
Sigur ca am solicitat. Dar atrag atentia ca dibacia, dar si posibilitatile tehnice ale Securitatii - din acea vreme chiar - lasau posibila crearea unei plastografii aproape perfecte din punct de vedere grafic. Asta inca nu poate insemna ca este autentic scrisul meu, cum nu a fost scrisul meu nici atunci cand, in 1984, regretatul Ion Ratiu a primit, la Londra, o scrisoare "olografa" de la mine, prin care "incercam sa-l impiedic" sa puna in functiune o organizatie a romanilor liberi pe care o convenisem impreuna. Si atunci, serviciile de specialitate germane pe care le-am alarmat, mi-au dovedit ca exista posibilitatea tehnica computerizata de a copia, prin scanare, caracterul de scris al oricui, in urma interceptarii unui inscris olograf si apoi redarea printr-un program computerizat. Ceea ce pe mine practic ma scoate din postura de colaborator sau informator al Securitatii este chiar o remarca continuta intr-o apostila facuta de nimeni altcineva decat generalul de atunci, Aristotel Stamatoiu, care scria, citez: "Ce fel de informator este acesta care nu a dat nici o informare?".
Cand mai mergeti la CNSAS?
Nu am mai fost chemat la CNSAS. Eu m-am dus saptamana aceasta la CNSAS dupa ce agentiile de presa si apoi canalele de comunicare au anuntat ca acolo ar fi ajuns niste note informative din partea mea. Am fost martea trecuta, ca sa constat, cum stiam deja, ca nu exista la CNSAS absolut nici un fel de nota informativa care mi-ar fi apartinut. Asa ca o calitate de informator al Securitatii este exclusa.
Va ganditi sa solicitati Societatii Timisoara rejudecarea cazului?
Formal, am facut-o, dar mi s-a dat de inteles ca intransigenta domniilor lor este atat de profunda incat nu mai au rabdarea de a analiza asa cum se cuvine. De altfel, vreau sa atrag atentia asupra unui lucru ce l-ar viza pe colegul nostru, jurnalistul Carol Sebastian, ca au existat oameni care, printr-un santaj sau altul - cum este si cazul lui - au semnat angajamente de colaboratori. Dar, lucru evident in cazul lui Carol Sebastian, au dezinformat Securitatea si nu au informat-o. Ceea ce nu se poate numi colaborare, ci sabotare a Securitatii - situatie in care se afla mult mai multi romani. Asa ca, atat Societatii Timisoara care m-a exclus, dar mai ales CNSAS, le atrag atentia asupra discernamantului de care trebuie sa dea dovada, pentru ca altfel se va confirma ceea ce ne spunea, la inceputul anilor '90, celebrul intelectual polonez Adam Micknik. Citez: "Daca vom da crezare suta la suta celor continute in dosarele Securitatii, va fi victoria finala a Securitatii". In ceea ce ma priveste, raman acelasi Doru Braia pentru care un securist bun nu poate fi decat un securist mort, asa cum si pentru Eli Wiesel un nazist bun nu va putea fi decat un nazist mort. Va veni o zi cand imi veti da dreptate.
Asta a avut de spus Doru Braia.
S-au ales singuri, ca la al XIV-lea Congres al lui Ceauşescu
La capitolul finanţe şi bilanţuri contabile, orice angajat de la Garda Financiară sau Administraţia Fiscală s-ar lua cu mâinile de cap dacă ar merge în control la aceşti oameni. În control la vârful iceberg-ului. Restul e bine protejat, cu concursul Ţarului Portocaliu. În timp ce organizaţii caritabile şi medicale nu au sedii, iar oamenii erau evacuaţi în stradă din imobilele retrocedate, în anul 2005 ... Consiliul Local Timişoara
| Sediu pentru Societatea Timişoara Nr. 28 - Martie 2005 Consiliului Local Timisoara a aprobat atribuirea spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din Timişoara, Bv. 16 Decembrie 1989 nr. 15 pe baza de contract de închiriere, pe o perioadă de 5 ani, cu destinaţia de sediu, către Societatea Timişoara. Spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din Timişoara, Bv. 16 Decembrie 1989 nr. 15 situat la demisol, având intrarea din stradă, este format din 3 încăperi în suprafaţă totală de 70,67 metri pătraţi. Printr-o cerere înregistrată la Primăria Timişoara, Societatea Timişoara solicita atribuirea spaţiului din Timişoara, Bv. 16 Decembrie 1989 nr. 15 ca sediu al societăţii, având în vedere faptul că în luna iulie 2004 au fost evacuaţi din spaţiul de pe str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, imobilul fiind redobândit de foştii proprietari.
|
Anul alegerilor, miza ţucălarilor
Apoi a urmat cea mai incredibilă mişcare, chiar anul acesta. Rămaşi între ei, izolaţi pentru că aşa trebuie şi aşa le convine, cei de la Societatea Timişoara au organizat nişte alegeri interne care l-ar fi făcut mândru chiar şi pe Stalin ori pe Ceauşescu. Confrom comunicatului de presă emis de organizaţie:
În Adunarea generală întrunită sâmbătă, 28.03.2009, au avut loc alegeri, în urma cărora a rezultat Consilul de conducere cu următoarea componenţă:
preşedinte - Florian Mihalcea; vicepreşedinţi - Doru Botoiu şi Vasile Docea; secretar- Piroska Bogdan; membri - Alexandra Razvan, Silvia Neamţu, Oscar Berger, Daniel Vighi şi Viorel Marineasa; membri supleanţi - Magda Biro şi Petrişor Morar.
Comisia de cenzori este formată din: Dan Grozav, Tiberiu Ioschici şi Marcel Mateuţi.
Adică exact aceeaşi oameni care au condus şi până acum s-au votat în familie şi s-au reales pe funcţii. Asta cu aprobarea largii majorităţi a membrilor votanţi şi ai simpatizanţilor.

Tot pe noi ne-am reales la al X-ulea Congres. Halal democraţie internă.
Aflată în cel de-al douăzecilea an de existenţă, Societatea „Timişoara“ numără în acest moment exact o sută de membri cotizanţi. Dintre aceştia, în jur de 70 trăiesc în Timişoara. Aproximativ 20 – în alte localităţi ale României, cei mai mulţi în Bucureşti, iar în jur de zece – în străinătate, cei mai mulţi în Franţa.
Conform statutului în baza căruia funcţionează Societatea „Timişoara“, forul de conducere este Adunarea generală, care se întruneşte cel puţin semestrial. Conducerea executivă este asigurată de către Consiliul de conducere, ales în Adunarea generală, pentru un mandat de doi ani şi format din nouă persoane cu drept de vot şi doi supleanţi. Consiliul îşi alege conducerea operativă – preşedinte, doi vicepreşedinţi şi un secretar. Activitatea Societăţii „Timişoara“ este bazătă pe voluntariat.

Noii Golani, nişte UTC-işti contemporani, victime ale manipulării.
Va urma un episod dedicat conducerii şi membrilor principali din Societatea Timişoara, despre care vă dau, deocamdată, doar câteva “firimituri”, ca temă de gândire. Preşedintele Floriam Mihalcea a fost corespondent local al prestigiosului BBC. Britanicii i-au spus adio de aproape 2 ani şi nu din cauza reorganizării şi nici a crizei financiare. Detaliile care nu le-au plăcut englezilor, în episodul următor. A doua bomboană se referă la avocata Alexandra Răzvan Mihalcea, membru al societăţii şi nevastă a preşedintelui. Aceasta, ca avocată este reprezentatntul legal al unor mafioţi din imobiliare care au pus mâna pe mai multe clădiri istorice şi nu numai din Caransebeş (există indicii că şi din alte oraşe), în baza legii retrocedării, răstălmăcită pentru şmecheri. Aceasta i-a apărat cu brio pe cei care nu aveau nici un drept să pună mâna pe imobilele respective, dar …binili învingi totdeauna, ca la Radio Guerilla, nu? Şi ar mai fi de amintit despre o sumă consistentă de bani care s-a pierdut de tot cu destinaţie aparent necunoscută şi care era strict destinată transformării unei sinagogi din Timişoara în sală de concerte pentru Filarmonică, printr-o societate culturală, căpuşată şi aceasta. Doamna avocat nu este deloc străină de acest proiect. Tot în postarea viitoare…
Omul Negru e cu ochii pe voi, din Timişoara la Brăila şi din Bucureşti la Petrila.
Curat murdar, nene Iancule!